Drd. OVIDIU-FLORIN BĂLĂ

În zestrea folclorică a Mehedinţiului, lăsată de strămoşii noştri, care i-a însoţit pe oamenii acestor meleaguri, în vreme de restrişte sau de bucurie, purtat de ciobani şi cărăuşi sau de lăutari şi cântăreţi, cântecul mehedinţean constituie prin simplitatea şi sinceritatea sentimentelor o adevărată perlă a spiritualităţii noastre, atrăgând atenţia unor numeroşi cercetători şi folclorişti de prestigiu ca: G. Dem Teodorescu, Gr. C. Tocilescu, G. Creşu şi Ovidiu Densusianu, cărora îl adăugăm pe Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa.

 

Cules de la Angelica Stoican Prejna

Ceremonialul nunţii oferă vieţii cotidiene cea mai spectaculară şi exuberantă manifestare folclorică. Ne-am oprit doar la trei piese din repertoriul de nuntă, oferite de trei valoroşi informatori, două dintre ele din zona de nord a judeţului Mehedinţi, iar cea de-a treia zonă de câmpie, insuficient investigată şi care ne oferă un bogat material de cercetare pentru viitorul apropiat
1. Dar omul e mititel
Lele, lele, le
Numai dragostea-i de el,
Lele, lele, le
Şi-i gel face-un dor odată
Merg pârâie legănată
Şi-i gel face-un dor odată
Merg pârâie legănată.

2. Sage aplecat de frunte
Lele, lele, le
Parcă-i floare de la munce
Lele, lele, le
C-aşa-i sufletu de om
Nu-i nici piatră, nu-i nici lemn măi.
C-aşa-i sufletu de om
Nu-i nici piatră, nu-i nici lemn măi.

3. Eu avusei doruri grele
Lele, lele, le
La bătrânii fără vreme Lele, lele, le
Şi de bate vântu-al mare
Mai m-aduce la vale.
Şi de bate vântu-al mare
Mai m-aduce la vale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cules de la Anişoara Negrea Gruia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cules de la Victor Pârvănescu Cerna Vârf

Bună seara Măriucă
Eu mă duc dar i-ai pe ducă
Numai strânge cine-apucă
Că vine iarna din luncă
Numai te plimba pe luncă
Să nu vii cu toţi la muncă.

 

Horă de nuntă şi lada de zestre (foto: Isidor Chicet)