Muzeul regiunii "Porţilor de Fier"

Fondat în 1912 de prof. Al. Bărcăcilă, iniţial pe lângă Liceul "Traian", în 1926 s-a organizat într-o aripă din actuala clădire, ca pentru a completa expozeul cu vestigii al Castrului roman Drobeta şi al întregului parc arheologic cu însemne de piatră datând din epocile romană şi medievală.

Cu timpul, prin noi achiziţii (un corpus substanţial provenind din colecţiile C. I. Istrati), muzeul s-a extins în întreaga clădire, sălile de liceu devenind săli de expoziţie, în 1972 inaugurându-se actuala configuraţie a dioramelor muzeului cu peste 100.000 de piese.

Istorie: peste 50.000 de exponate începând cu piese din paleoliticul superior, traversând epocile până în secolul trecut (1945). Cea mai senzaţională piesă este acel Homo Sapiens în vârstă de 8000 de ani, descoperit la Schela Cladovei. Un spaţiu larg cuprinde vestigii ale Drobetei antice şi medievale (colecţii de arme, monede, podoabe, ceramică). Ştiinţele naturii: spaţiu bogat cu floră şi faună specifice mediului din Defileul Dunării, numeroase piese geologice şi un interesant acvariu care cuprinde specii dunărene.

Etnografie şi folclor: prezintă aspecte ale civilizaţiei rustice din Mehedinţi, frumoase costume naţionale, interioare de case ţărăneşti, ceramică de Şişeşti şi alte obiecte specifice ocupaţiilor tradiţionale.

O expoziţie permanentă a muzeului a fost organizată la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Alte exponate se află la Cula Tudor Vladimirescu, muzeu memorial în satul Valea Albă-Cerneţi.

Media anuală a vizitatorilor: 50.000.

MUZEUL DE ARTĂ

Muzeul de Artă este organizat în cea mai elegantă clădire a oraşului, operă eclatantă prin interioru-i somptuos palatin, datând din 1890. Etalează valori începând cu arta feudală (stilul brâncovenesc), secolele XIX şi XX, lucrări semnate de pictorii: Aman, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Ressu, Petraşcu, Iser, Ţuculescu, Catargi, Ghiaţă şi mulţi alţii. Dintre sculptori: Anghel, Irimescu, Medrea, Baraschi, Jalea.

Periodic se vernisează expoziţii semnate de artişti contemporani cunoscuţi.

Program pentru vizitatori: marţi - duminică, orele 900-1800.

BIBLIOTECA I. G. BIBICESCU

Fondată în 1921 prin dania lui I.G. Bibicescu, fiu al Mehedinţiului, om de cultură şi guvernator al Băncii Naţionale în anii 1914-1924. Este cea mai bogată colecţie de bibliotecă donată de un român, peste 30.000 de volume (carte şi periodice) la care donatorul adăugase şi o rarisimă colecţie de numismatică. Biblioteca lui Bibicescu a fost organizată în aripa de est a Palatului Cultural, curând s-a îmbogăţit cu noi colecţii, luându-şi totodată misiunea de a înfiinţa o vastă reţea de filiale. Astfel, Biblioteca I.G. Bibicescu a devenit prima instituţie de acest cadru din România acelor ani, prin cele 250 de filiale înfiinţate în Mehedinţi, Banat, Ardeal, Basarabia, Bucovina, pe Valea Timocului sârbesc, dar şi în America, 20 de filiale pentru comunităţile româneşti din Cleveland. În 1929, numărul cărţilor trimise la filiale ajunsese la 124.000 de volume.

Astăzi, Biblioteca I.G. Bibicescu din Drobeta Tr. Severin este organizată pe secţii, săli de lectură şi filiale locale, cuprinzând aproape 300.000 unităţi de bibliotecă. Prestigiul ei naţional continuă să fie ilustrat de colecţiile de patrimoniu şi bibliofilie, în majoritate provenind din donaţia lui Bibicescu. Sunt ediţii princeps, ediţii de lux, ediţii cu ex libris-uri, cum şi numeroase lucrări de interes enciclopedic. Tipăriturile româneşti se deschid cu "Octoihul" lui Coresi (Braşov, 1575) şi "Carte românească de învăţătură" sau Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643) . din cartea brâncovenească, biblioteca deţine aproape toate titlurile, printre care "Biblia de la Bucureşti" (1688). Tipăriturile străine, peste 200 de cărţi rare, încep cu "Orationes graece" de Aristide Aelius (Florenţa, 1517), continuă cu ediţii princeps scoase de celebre case de editură precum Elzevir, Plantin şi mai târziu firma Didot, sub a cărei emblemă tipografică biblioteca noastră deţine opera lui Pierre Corneille, ediţia din 1795-1796 în 10 volume, cu comentariile lui Voltaire, ediţie ce a fost anunţată într-un tiraj de numai 25 de exemplare.

Colecţiile de patrimoniu şi fondul tradiţional, bine conservate, periodicele şi fondul uzual enciclopedic, cu săli de lectură aferente se află în sediul principal al Bibliotecii din clădirea Palatului Cultural, Bulevardul Carol I, nr. 4.